DE CE VREAU SĂ CONSTRUIESC RULOTE ÎN ROMÂNIA?

Înainte de toate, vreau să construiesc rulote dintr-o mare pasiune.

Iubesc stilul de viață cu rulota:

  • bucuria de a alege liber de orice constrângere unde, când vrei să mergi și cât vrei să stai;
  • bucuria de a te organiza cu lucrurile tale, a fi în așternuturile tale, a-ți trăi toate obiceiurile de viață așa cum o faci zi de zi;
  • bucuria de a cunoaște mulți oameni din toată lumea care împărtășesc aceleași obiceiuri, aceleași valori cu ale tale;
  • bucuria de a avea sentimentul aparteneței la o comunitate uriașă, internațională, așa cum au proprietarii de Harley Davidson sau cum aveau, pe timpuri, proprietarii de Trabant care se salutau din mers fără să se cunoască;

din aceste motive și din multe altele, vreau să construiesc rulote.

Sunt convins că România se află acum în punctul în care era Occidentul în anii ’70; dacă ne referim la turism în general și la turismul cu rulota, în special, suntem la începutul unei dezvoltări fără precedent. Puține sunt nișele în care spațiul gol să fie atât de mare pe cât este în construcția și consumul de vehicule recreative și camping-uri.

Priviți imaginea de mai jos:

.
digue

Este Fabrica de rulote Digue de lângă Paris în anii ’70. Era perioada în care se construiau și se vindeau 16.000 de rulote pe an. Pe măsură ce autoturismele au devenit tot mai puternice după Al Doilea Război Mondial, tot mai manevrabile, rulotele au devenit tot mai uşoare, construite din aluminiu, din fibră de sticlă şi din materiale compozite. Germania, țările nordice, dar și Franța și Marea Britanie au devenit mari producători și consumatori de rulote. În Occident s-a dezvoltat o mare industrie care a completat și diversificat turismul. Doar că, până în 1989, piața s-a oprit la granița Cortinei de Fier.

În 1989 Occidentul avea o nevoie stringentă de noi piețe de desfacere. La noi, de la blugi la televizore color, de la mașini de spălat automate și frigidere până la autoturisme era nevoie de orice. Doar că dacă până în 1989 aveam bani și nu aveam ce cumpăra cu ei, din 1990 țara era invadată cu produse dar nu aveam bani, leul își trăda lipsa de valoare. Așa că rulota nu era o prioritate.

În Vest, rulotiștii de azi sunt la a doua, a treia sau chiar la a patra generație. Ei, la rândul lor, și-au petrecut copilăria văzând Europa cu familia, cu rulota. La noi, toți suntem prima generație de rulotiști, așa cum în anii ’50-’60 apăreau, mai ales la țară, primele generații de copii încălțați. N-avem ce face, asta e diferența, ei mergeau cu rulota iar noi ne bucuram de ghete și pantofi.

Evoluția numărului de înmatriculări din ultimii șapte ani arată clar cât de mare este spațiul de dezvoltare.

grafic

Un alt motiv din care vreau să construiesc rulote în România este apariția concurenței. Să mă explic; cea mai apropiată fabrică de rulote de noi este Adria, în Slovenia, la Nove Mesto. Ei exportă cea mai mare parte a producției în Vest, mai ales în Marea Britanie, nu-i interesează Estul. Din Slovenia încoace nu există nicio fabrică de rulote. În ultimii ani, Knaus Tabbert au vândut în Ungaria rulotele Weinsberg, un brand Knaus Tabbert.

weinsberg

Din 2006 Knaus Tabbert aveau în plan construcția unei fabrici în Ungaria, doar că totul s-a amânat din cauza crizei din 2007-2008. An de an s-au tot gândit și răzgândit până când anul trecut, în decembrie, au anunțat că au decis construcția fabricii la Nagyoroszi, la 70 de km. nord de Budapesta. Investiția este de 13,5 milioane de € iar producția ar trebui să înceapă în 2018.

tabbert-in-ungaria

Eu n-am avut bani pentru studii de piață. În afara statisticilor de la noi și din Europa, statistici din care vedeam dinamica pieței, nu am avut alte instrumente pentru studiu. Bunul simț arăta că este momentul pentru producția de rulote dar bunul simț e cam puțin pentru o asemenea decizie. Acum, iată, vin nemții în Ungaria iar nemții dacă au decis o asemenea investiție sigur au date.

Nici că ar fi un moment mai bun pentru o asemenea investiție în România. După ce am ajuns să importăm tot felul de lucruri pe care altădată le exportam, acum cred că ar fi momentul să construim plus valoare mai mult decât ne poate oferi agricultura. Sigur, nu am 13,5 milioane de €. Sigur, Knaus Tabbert au luat în calcul toată Europa de Est, vor să înceapă cu 5000 de bucăți pe an, 2500 de campere și 2500 de rulote. Knaus Tabbert au tradiție, au rețea de distriubuție, au de toate, ce mai! Dar tocmai pentru că ei apar pe piață cred că ar trebui să apară și un producător român. Când s-a deschis McDonald’s de la Dristor, nimeni nu credea că ar mai merge vreun fast food în zonă. A apărut Dristor Kebab și nu numai că a avut un mare succes, dar s-au și extins, au devenit un brand. Dacă nu apare un producător român de rulote, mai devreme sau mai târziu sigur va apărea un producător din Vest care va deschide o fabrică la noi. Faptul că nu avem autostrăzi a împiedicat și împiedică mulți investitori să vină în România. Poate că e ceva rău dar poate că e și bine. Pentru noi, că nu avem autostrăzi nu ne împiedică să avem rulote și nici să le folosim. Așa că Tracia le va și produce.

knaus-tabbert-in-ungaria

Fabrica Knaus Tabbert din Nagyoroszi, Ungaria

E bine că s-au dus nemții în Ungaria. Asta ne obligă la competiție, la calitate și la un preț mai scăzut, într-un cuvânt, la luptă. Este, iarăși, un motiv extrem de important din care vreau să construiesc rulote în România.

În episoadele următoare despre producția de rulote din Europa, despre târguri, despre camping-uri…. despre toate.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *